Vin sarbatorile, vin...

S-au nu mai vin... decembrie a devenit o perioda comerciala, poate chiar stresanta... lumea ii inebunita dupa cadouri cat mai ieftine, uitand ce ii place persoanei respective...

Decembrie a devenit parca grea, in trafic toata lumea injura salubrisu ca se merge greu, pe trotuare pietonii injura salubrisu ca nu ai pe unde merge,iar eu... iar eu is prea mica in lumea asta mare ca sa mi se acorde atentie...

A trecut Mos Niculae, mama nu mi-a mai pus cadoul in cizme cum facea in anii trecuti, mi la dat dimineata intr-o punga de plastic, a trecut ziua mea, o sa vina Mos Craciun ... si atat; mama nu o sa ma mai pacaleasca ca s-au auzit pasi pe afara si ca Mos Craciun s-a facut mic si a intrat pe gaura cheii, poate ca acum is prea mare pentru dulcele minciuni.

Doar cand ma uit la nasul tau rosu, si te vad zgribulind imi aduc aminte ca e iarna, cand incepem sa ne batem cu zapada fara sa ne pese de lumea din jur, nimerind cate o babuta care incepe sa urle la noi ca un dinozaur pe cale de disparitie, doar cand stam cu un ceai in mana incercand sa ne dezghetzam, si sa adormim fara sa vrem, treziti de o imbratisare a buzelor fierbinti, sau cand o tranta mica ne ia prin surprindere si facem cunostinta cu zapada proaspat cazuta de sus, sau atunci cand ne plimbam tarziu in noapte pe sub ornamentele luminoase, sarutandu-ne atat de puternic, incat se topeste zapada sub noi.

Iarna... un anotimp dulce-amar, fierbinte-inghetat, alb-intunecat.

Mic sau mare cu totii avem un ideal. Cu totii visam la anumite chestii, si in firecare zi ne straduim sa ne atingem scopul.

Copilărie. Perioadă a vieţii umane, intermediară între idioţia prunciei şi nebunia tinereţii - la doi paşi de păcatele maturităţii şi la trei de regretele bătrâneţii.

Copii de astăzi nu mai au copilărie. Trăiesc în spaţii închise, limitate aproape tot timpul, în faţa ecranului luminos al calculatorului, vorbind zi şi mai ales noapte cu prieteni de peste mări şi ţări, dar neştiind să bată la uşa vecinului şi să-l invite pe fiul acestuia la o plimbare cu bicicleta sau o "expediţie" prin pădurile din apropiere.

Cand suntem mici, ni se pare ca totul e roz si ca cand vom ajunge mari va fi asa cum visam in fiecare noapte.

Dar realitatea e cruda, si nu ocoleste pe nimeni; odata cu adolescenta visurile noastre se destrama, ajungand ca viata sa ni se para poate gri sau neagra, intampinand diverse probleme in drumul nostru spre ideal.

La maturitate ajungem greu, dar in adancul sufletului ramane meru copii. Ca sa trecem mai usor peste probleme ne aducem aminte de jocurile copilariei si de cat de usoara era viata pe atunci. Nimic nu se compara cu amintirile pe care le avem din scoala primara, adolescenta uneori vrand sa o uitam deorece e drumul de mijloc, poate si cel mai greu catre maturizare.

Unele probleme nu vrem sa le consientizam si ne asundem de ele cat de mult putem.

Fericirea noastre consta in lucruri marunte, pe care in ziua de azi in acesta lume obosita,lucrurile mici dispar treptat. Detaliile unei vieti comune trec neobservate.

Pe cati copii/adolescenti ii vezi mergand spre casa cu un buceht de flori pentru mama lor?Cate cadouri de craciun primesc parintii ? Cata atentie le acordam? Cum ne inteleg parintii pe noi? Intrebari a coror raspunsuri difera de la persoana la persoana.

Maturitatea insemna sa traiesti pe cont propriu, si uneoriu devine coplesitor,pentru ca ziua are doar 24 de oere, si nu e suficient timp pentru a face tot ce iti doresti.

Idei imprastiate

Stau si ma uit la tine... te admir, te critic, te comentez, ma minunez, te iubesc. Dar stau si ma uit la tine si vad cum ma indepartezi, ma ascund in mine, si ma prefac ca nu se intampla nimic, eu te iubesc.

Oare ai putea rezista vesnicilor mele schimbari? Oare ai putea suporta nebunia mea ?

Visele mele au asurzit intr-o lumea in care nimic nu mai e deajuns. Totul a devenit o necesitate... pe cand noua nu ne trebuie nimic. Nimic material, spiritual ne cautam linistea si incercam sa o sadisfacem cu orice gasim in cale cand tot ce avem nevoie este iubirea. Oh tu iubire... mi-ai sarit in cale ca o raza ce imi lumineaza orice drum pe care vreau sa il parcurg. In tine ma scufund, ma arunc, ma distrug, rasar, traiesc... si pe buzele tale ma sing si mor [peste vro' 80 ani]. Am nevoie disperata de tine, tu esti eroul meu in care cred orbeste, am nevoie de un basm in care totul sa fie cum vreau eu, lumea sa fie buna si fericita (ha ha ha... cata naivitate). Si ajungem iar la "nevoi".

"Hotii de vise sunt puternici acum si si-au furat pana si propriile vise, daca le-au avut vreodata. Impanzesc ecranele televizoarelor, sunt amestecati in cerneala otravita a tipografiilor, zbarnaie in difuzoarele miilor de masini care isi tarasc incet destinele prin orasele acoperite de tristete." Eu sunt doar o persoana din miile sau zecile de mii care vad zilnic ca lumea se prabuseste in jurul meu, si ca noi nu putem sa facem aproape nimic, si ce facem trece neobservat de o lume prea grabita sa observe detaliile unei vieti.

Timpul nu acorda timp vietii. Totul trece pe langa noi neobservat; dar vedem cum apar masini, cladiri pe spatiile verzi in care jucam sticluta cu otrava, parca nu de mult. Timpul se dilata si se contrasta. Cateodata 24 de ore nu imi sunt deajus pentru a face tot ce imi doersc, nu imi sunt deajuns pentru ati vrea sclipirea din ochi si zambetul cu care ma vrajesti in fiecare secunda.

Sufletle de otel neindoit, de piatra nesparta, triumfeaza acum lumea, nagandindu-se decat cum sa se impietreasca si mai tare.

Lumea moare in jurul nostru, si noi nu facem decat sa ne uitam, deoarece am trait si traim in continuare undeva unde sensibilitatea nu e decat o amintire a vremurilor de de mult.

Realitatea e de mult prea trista pentru a fi povestita.

In tine

Imi place sa ma cuibaresc in bratele tale intr-o nopte ploioasa ...sa ma scufund in buzele tale

pline de mister care parca ma invaluie intr-o vraja...

In timp ce afara tunetele si fulgerele isi canta serenada, si apele isi tulbura linistetea, ori de cate ori te apropii de mine, de piele mea, de buzele mele, gandurile, trupul mi se cutremura la atingere ta...

Imi descifrezi fiecare particica din trupul meu cu o precizie pe care o ividiez...

Bratele tale ma tin ca intr-o inchisoare din care nu vreau sa ies niciodata si in care mi se indeplinesc toate dorintele, tot ce mi-as putea dori.

Tu parca esti scos din visul meu... un crai puternic, cu plete din razele soarelui, culorea ochilor un amestec din culorile infinitului, buzele tale...oh...buzele tale...minunea ce ma trezeste in fiecare dimineata, ce are atatea mistere de impartit...

Te iubesc !!!

LOVE

Iubirea...

In bratele tale...totul prinde culoare

Si ficare mangiere trece ca un fior miraculos

ce ma face sa plutesc ...

Iar cand ma iei de mana

Si cerul pare sa danseze pentru noi

Si lumea e a noastra

In saruturile tale ma inec mereu,

Numela teu e gravat in inima mea.

Iar cheia inimii mele a fost si este dintotdeauna la tine .

Pentru ca doar cu tine si

Ploaia orcat de rece ar parea... in bratele tale e minunata

Buzele tale imi dezvaluie orice mister...

Si doar in sarutul tau descopar lumea

Culoarea ochilor tai are nuante nemaiintalnite si inca nedescoperite

Forever

Yours.

Stii?

Stii cum alergi in gandurile mele? ca o tornada ce devasteaza si distruge orce alt gand.

Stii cum alergi in venele mele? nebun, de neoprit, nestingherit.

Stii ca tu esti viata mea? pentru ca mintea mea se hraneste cu zambetul tau, pentru ca buzele tale au acoperit fiecare centimetru din trupul meu, mi-ai inundat de atatea ori sufletul de o fericire imensa, petru ca doar tu esti gandul meu dintai, dorul cumplit, linistea dinspre seara si minunea din zori.

Stii? esti tot.

Paradis

Hai sa lasam ziua sa adorma pe norii pufosi… hai sa ne ascundem dupa curcubeu, hai sa zburam prin infinit…
Pe cand te cuprindeam in privire de apus, pe tampla iti sopteam colturi de paradis si putin cate putin, ma transformam in iubire pe buzele tale ce erau invaluite intr-un stol de visuri colorate.
“Dincolo de toate cuvintele nu mai stiu nimic... decat ca te iubesc prea mult... de dragul tau vorbele mi se topesc pe buze apoi curg in sarutari de inger pe tample-ti si pe gura, iar dorul mi-e mereu doar soapta si gand nespus…poate la noapte am sa reusesc sa inventez litere cu care sa te rostesc cumva sa inventez litere cu care sa te rostesc pe de-a-ntregul, chiar daca tu nu m-ai mai auzi… iar prin somn si pe zambet ti-as aseza un vis care sa-ti taca in verde-caprui minunea…”
Pe buze-mi imi tremura iubirea, pin vene imi alergi, imi esti gura de oxigen ce o mentin toata noaptea, pentru ca atunci cand ochi mei ii vad stralucind pe ai tai sa respir din nou, iar soaptele mi se ingramadesc mirate in doua cuvinte si intr-un zambet colorat.

Gand in lacrimi

Strange-ma in brate, lasa-mi obrajii sa fie atinsi de o lacrima rece... strange-ma in brate puternic si lasa-mi creerul sa imi fie invaluit doar de gandurile tale...

Lacrimile mele se sting pe umarul tau, gandurile mi se lovesc de buzele tale, ochii se opresc in ai tai... nu ma intreba de ce plang, doar tine-ma strans in brate, lasa-ma sa adorm ingandurata...

Ma trezesc pe umarul umed de la atatea lacrimi curse, tristetea-mi dispara cand iti vad privirea, ma strangi in brate si adorm din nou...te iubesc

Knockin On Heavens Door

Atunci cand sunt cu tine iubire, mi se pare ca raiul e minciuna... cand ma tii de mana si florile parca au o aura anume, luna e mai mare, stelele mi se pare ca stralucesc numai pentru noi.
Te iubesc cu toata fiinta...mintea, inima, gandurile, toate iti apartin... i'm yours, my life would such without you...
Buzele tale au dulceata nemaiintalnita, imbratisarea ta e angelica..dar uneori mi se pare inutil sa vobesc despre dragostea noastra...deoarece ea isi are propriul glas, care pe zi ce trece devine mai puternic.

Tu iubitule, tu

...si azi iubitule...privirea ta era atat de ..atat de intensa , de parca toate culorile cerului sau adunat, si prin ochii tai vedeam nemaivazutul, si parea atat de frumos...
Acum, visele mele parca se coloreaza in verde perfect si-n curcubeu infinit...imi place sa te tin de mana si sa alergam razand printr-o ploaie calda de mai...si sa te sarut... iar in mijlocul fiecarei priviri gasesc mereu un motiv sa te doresc mai mult, sa te iubesc mai mult, sa ma faci sa nu vreau sa iti dau drumul din brate nici cand soarele apune, nici cand luna rasare...
Tu iubitule, tu...numai tu imi colorezi visele si imi dai aripi sa zbor cu tine prin locuri pe care fara iubirea ta nici nu as indrazni sa ma gandesc la ele...
Tu iubitule, tu... ma faci sa adorm noapte ca un copil mic care inca nu stie de probleme, care inca nu a aflat ca lumea e cruda...
Tu iubitule, tu...faci ca atunci cand sunt cu tine si viscolul unei ierni cumplite sa para dulce, si cu fiecare imbratisare mi se pare ca as vedea inca o minune a luimii....
Tu iubirea mea...doar tu.

Sonerie si Pedeapsa

Pana nu de mult folosirea cabinelor telefonice era singurul mod de a telefona din afara casei. Azi putem telefona din masina, tren chiar si din varful muntelui daca avem semnal.

Lambade, valsuri, muzica orientala, sau chiar binecunoscutele melodii a lui Mozard si Beethoven ne anunta ca cineva ne suna. Bineinteles ca aceste melodii ne ajuta sa ne diferentiem telefonul de celelalte, fiindca la inceputuri telefonul mobil era un simbol de progres si putere cu sonerii limitate, acum sa transformat intr-un incomod si insuportabil aparat de care nu ne putem desprinde si care suna atunci cand urcam din al saptela cer spre al noualea.

Cand Beethoven incepe sa cante, parca ne simtim vinovati ca nu raspundem, si logic ca oriunde am fi, chiar si cand stam pe tronul regal in baie trebuie sa raspundem, ca este vorba despre ce tema avem maine la latina, sau vro prietena cu vro deprese de moment sau cu probleme in dragoste.

Un minim de educatie se cere in locuri precum teatru, opera sau chiar cina in familie, sa ne inchidem telefoanele, sau macar sa le setam pe modul silentios.

Sleepy

Doar in ochii tai imi gasesc liniestea...culoare profunda de un verde perfect imi calmeza simturile...si adorm linistita pe al tau umar cand bratele tale imi inconjura trupul si un sarut tacut ajunge pe fruntea mea, sa nu cumva sa imi trezeasca somnul ce aproape te-a invaluit si pe tine. Pe cand incerc sa ma trezesc te aud in soapte ce incearca sa ma adorma, si un alint suav imi starbat obrajii somnorosi, pe cand buzele iti cauta sarutul.

Yur love My drug

Hmmm...sa redefinesc iubirea...oare as putea sa exprim prin cuvinte acest sentiment magistral?

Pentru Sfantul Petru iubirea era "nebunia sfanta" , pentru mine insa este ceva poate inexplicabil prin cuvinte, sau poate fi asemanata cu un drog excesiv de puternic...odata ce ti-a intrat in sange nici cu cea mai arzatoare dorinta nu ai putea sa o elimini.

Intr-o zi am fost intrebata de ce te iubesc asa mult? pentru moment mam blocat, am zis ca nu poate fi explicat, dar am stat si mam gandit...te iubesc pentru ce sunt atunci cand sunt cu tine, te iubesc pentru ca in privirea ta ma pierd dar nu ma simt pierduta, te iubesc pentru ca atunci cand ma tii de mana imi dai forta, te iubesc pentru ca imi spui minciunele dulci la apus, pentru ca ma suni sa imi zici noapte buna, pentru ca atunci cand te sarut fluturasii incep sa zboare si uneori sunt topiti de dulceata sarutului tau. Si as putea continua pana va plictisiti, sau pana mi se deterioreaza tastatura :)) dar la acelas lucru as ajunge, ca... fara iubira ta, soarele nu ar mai indrazni sa iasa pe cer, si luna ar fi prea trista sa vegheze noaptea.

Doar Dragostea...

“ Stii ca totul are un sfarsit ... O floare , un trandafir rosu , un ghicel gingas in visul sters ce nu a mai venit . Lumea asta isi are sfarsitul in infinitul timpului . Lacrimile isi gasesec finalul in zabetul uitat de maine . Prieteniile iau capat in regrete , in timp ce cunostiintele sunt inecate in uitare. Sentimentele mor din ignoranta , iar fericirea de azi in intamplarile de maine .
Un singur lucru nu are sfarsit . Dragostea nu isi are sfarsitul in nimic . Din ea se naste totul si in jurul ei se invarte totul . Ea nu moare orice ai face , oricat ai striga pentru ca e eterna . Timpul este prea mic pentru a o cuprinde . Si inima atat de mare pentru a o primi .
Cand iubesti sti ca nimic nu ti se poate intampla . Esti puternic ...esti implinit ...esti liber ...si iubesti la randul tau totul .
Atunci cand rostesti un sincer te iubesc totul e atat de simplu si de usor . Lumea e perfecta si nimic nu mai poate fi spus .”

pe 1 Aprilie

[N-as vrea sa ma leg de ziua de 1 aprilie, cu totul ca urasc farsele, as zice ca ziua de 1 aprilie si-a pierdut farmecul, nici macar un banc in clasa nu am auzit.]

Nu la semnificatia zilei de 1 aprilie vroiam sa ajung, ci ce am vazut in drum spre casa: eram in autobuz si au urcat 3 cersetori dintre care 2 copii pana in 9 ani si o fata care nu cred k avea mai mult de 18 ani. Cum au intrat in autobuz ne-au imbiat cu aroma lor si au inceput sa vorbeasca pe o tiganesca care rasuna in tot autobuzu. Tinea de mana pe unu dintre copii, iar la celalalt a inceput sa zbiare( ca nu pot sa spun altfel), ia acordat un croseu de dreapta si un picior in spate, de aproape am ramas eu fara aier... cel mic sa bagat in un colt, si a inceput sa planga, plagea ascuns...un strain ca sa mai linisteasca a dcos din buzunar un pumn de marunti ia dat, iar ceilalti doi copii au venit spre el sa vada cat ia dat, si de data asta, cel mic ia dat o palma copilului.

Ce as fi vrut sa ma iau oleaca de fata aia, dar normal k nu puteam, nu mai cunosteam pe nimeni de acolo, si cum nu sau bagat pt un biet copil, pentru mine nici atat.

Ajungem in statie, cei doi copii ies din autobuzi tinandu-se de mana, si indreptaanduse spre un loc anume, iar celalat se uita dezorientat spre o starda plina de masini si trafic aglomerat, si descult fiind is freaca picioarele si incepe oarecum sa ii urmeze pe cei doi.

Noi formam Romania, o tara de lasi, o tara in care nimeni nu este unit si nimeni nu s-ar baga pentru o persoana pe care nu o cunoaste, Noi o formam, si tot Noi ne plangem de ea...

...

Cu nimeni nu te-as inlocui

Fiecare ceas, fiecare pas, orice clipa cu tine pare o bucatica rupta din rai...tu imi dai aripi si zbor pe cele mai inalte culmi ale fericirii si cotrobai prin toate colturile dragostei ca o pisicuta mica si curioasa:">

Ma alint de gandurile tale si ma dezmiarda orice zambet iar gustul buzelor tale coloreaza toti fluturasii in culori inca negasite , iar somnul imi adoame firesc cu tine sub jumatatea de luna ascunsa in spatele micilor nori ce ca doi indragosti danseaza in inaltul cerului absorbind stralucitoarele stele.

With You...

Si azi ma simteam atat de cuprinsa de privira ta care emana raze de iubire, si ochii mi se inchideau incet, plutind usor spre lumea visurilor, sustinuta de bratele tale. Iar ochii tai perfect de verzi ma urmareau cum alunec spre lumea numai de noi stiuta.

Fiecare sarut e luminat cu stropi de de rai, iar pe cerul albastru doar ochii nostrii stralucesc in noapte, si doar bataile inimior noastre se aud...

Si te mangaiam incet, cu ochii mari si atenti, sa imi ramana intiparit in celulele tactile forma, si fiecare centimetru din tine...

Basm...

Ivaluita in privira ta...ascunsa de ochii rai ai lumii in inima ta...doar in tine pot sa visez ca un copil...sa nu imi pese de nimic...doar tu si eu...intr-un castel numit iubire...Si simt cum alunec...spre vise mirobolante...si gandurile mi se amesteca in nuante nemaintalnite si cu saruturi inocente parca de copil.Si te gandesc perfect in nuante imperfecte, si te pictez cu un ochi dinspre apus.
Vad cum pe un umeri soarele incearca sa ne atinga...dar iubirea noastra e mai arzatoare...si in basmul nostru, soarelui ii este frica macar sa se uite la noi; iubirea noastra ar face ca ingerii sa coboare din cer pe pamant, si noi doi sa plutim in universul infinit...

Words are not enought...

Everytime I try to tell you I love you,
Words don’t seem quit strong enough,
And everytime I hug you
It doesn’t even compare to my love..

I tried to write you a love letter,
But everytime I fail..
My feelings for you are more beautiful,
It’s even better than a true fairytale.

I never could have hoped,
I found someone like you..
And from the day I met you,
I never wished for anyone new.

I guess there are just a few words,
That try to make you understand,
That my heart is in your hand
And how big is my love for you...


I love you so much.. forever!

Viata de zi cu zi si "patronii" snobismului

Suntem zi de zi martorii unei realitati, care , parca este rupta dintr-o viata premeditate, traim si ne gasim seva vietii , in mirajul creat de cei care sunt "patronii” snobismului si luxului exorbitant.

Si dupa cum stim cu totii banii controleaza tot...si scopul in ziua de azi sunt banii, putini sunt cei care fac o facultate doar pentru ca le place un anumit lucru, in romania ies diplomele pe banda rulanta, numai sa fie pliculetu plin cu verzisori...si e nedrept mai ales pentru cei de la facultatea de medicina, si pentru ca si-a platit un examen, doua, trei...un om ar putea sa moara pentru ca asimileaza simtomele cu altceva, ii da un tratament gresit...si peste un an se duce la inmormantare si zice ca "a fost o greseala fatala"...

Si uneori intr-o societate e uneori greu sa te intregrezi, pentru ca "auzi fatha, aia nu e imbrakata din mall".... si la un momandat zici "ah fatha, asera am uitat de teme k am fost q ai mei shi am mancat caracatitza si alte fructe de mare, si mi-am mai luat un T-shirt rozzz shi q paiete ..ii asa cute"...

Traim intr-o lume ipocrita si cu totii stim asta da nu vrem sa recunoastem punct.

you jump, i jump

si am ajuns sa te iubesc...mai mult decat orce...si nu sunt vorbe in vant...sunt sentimente tatuate in inima care vor ramane acolo la nesfarsit...zburzi prin venele mele...si ma cuprinzi...Tu esti elementul principal dupa care viata mea se invarte...
Lacrimile mele se sfarsesc la (si pe tine)...cand iubirea ta...doboara orice...
......postul de azi a inceput de la fimu "Titanic"...pe care l-am urmarit imporeuna...iar spre surprinderea mea, dupa ce l-am vazut deaja de 3 ori, acum il intelegeam cu totul altfel(filmul ne fiind unul dintre preferatele mele)...si am realizat ceva ce deaja stiam...

Alerg in tine...

...si ajung acasa si ma gandesc la ieri, si ma gandesc gandesc la azi, ma gandesc la maine...si in piele mia ramas inca aroma buzelor tale, gustul respiratiei care imi alinta nasucul, si privira ta cu o nuanta de verde in care ma inecam.

Iar apusul prinde o alta culoare, vazandul prin ochii tai. Si stand visatoare pe pieptul tau, am inceput sa ma caut, dar sunt prea pierduta in tine, si cu fiecare bataie a inimii, cu fiecare propulsare a sangelui ma pierd si mai mult prin venele tale, prin care alerg nestingherita.

Te iubesc --- everything i do , i do it for you
Vezi mai multe video din Muzica »